ASTROLOGIE VECHE TRADIȚIONALĂ INDIANA

(astrologie siderală)

Introducere (3 și 4)

 

1.Mitologie, astronomie şi astrologie
Condeiul lui DUMNEZEU scrie evenimentele tuturor femeilor şi bărbaţilor de oricând şi de oriunde, sub forma temelor natale. Este o carte vie care nu poate fi distrusă de către nimeni, care nu se pierde şi nu se deteriorează deşi este în permanentă mişcare. Ea nici nu îmbătrâneşte şi nici nu poate fi ignorată de către nimeni. Pentru cel iniţiat, ea face ca planetele să devină instrumente de divinaţie.
GRAHA înseamnă în limba sanscrită “cea care prinde/captează”, şi asta arată rolul şi scopul principal al planetelor în astrologie: ele îl “prind” pe om şi îl determină să-şi urmeze pedeapsa sau răsplata cuvenită, ca efect al propriilor sale acţiuni. Denumirile planetelor în textele sacre ale Vedelor sunt identice celor pe care ele le au şi în ziua de azi. Menţionăm mai jos numele lor şi semnificaţia acestor denumiri.
SURYA (SOARELE) – Aditya, sau fiul lui Aditi. „Aditi” înseamnă „materia neschimbabilă”, prakriti cea eternă, cea care provine din ATMA sau din Spirit, principiul etern imuabil. Acest principiu imuabil, de neschimbat şi etern, este CORE, ATMA sau VITALITATEA tuturor lucrurilor, centrul vital şi inima fiecărei creaturi şi a fiecărui lucru creat. În afară de Aditya, Soarele mai are multe alte nume, fiecare dintre ele justificat de câte una dintre multele sale calităţi. De exemplu, „BHASKARA” înseamnă „cel care aduce Lumina”. iar SAVITRI, „inspiratorul”. Acest nume la fel de semnificativ precum toate celelalte se referă la Soare ca la cel mai important principiu interior care inspiră fiinţa umană şi care este sufletul. De aceea Soarele este considerat în astrologie o planetă Sattva-ică, ce inspiră spiritualitate.
CHANDRA sau SOMA (LUNA), care înseamnă PACE şi BLÂNDEŢE, băutură întineritoare şi extaz spiritual. Plăcerea, fericirea, compasiunea, bunătatea provin de la Lună. Numele de CHANDRA conţine şi el acelaşi sens de „plăcut” (ca gust). Asemeni lui Surya, are şi ea mai multe denumiri. AUSHADHEESHA înseamnă „stăpânul ierburilor”, pentru că ea umple plantele cu sevă. SOMA (ierburi sau plante care sunt consumate ca pastă), reprezintă în realitate ceea ce profeţii denumesc „băutura celor foarte puţini”. Vedele se referă la ea ca la extazul spiritual pe care sufletul eliberat îl experimentează. Asta arată că Chandra are o relaţie foarte intimă cu mintea, deoarece mintea purificată este cea prin care este experimentată Graţia spirituală.
ANGARAKA (MARTE) – În înţelesul său, cuvântul înseamnă „jăratec”, adică ceva care este şi roşu la culoare, şi fierbinte. De altfel, roşul este caracteristica planetei Marte, de la care astrologia a derivat multe alte trăsături specifice. În Vede se menţionează că materia din Univers are trei culori: Lohit (sau roşu), Shukla (alb) şi Krishna (negru). Ele reprezintă cele trei Guna-uri: Sattva (cea albă şi pură), Rajas (cea roşie şi ambiţioasă) şi Tamas (cea neagră şi leneşă).
BUDHA (MERCUR) – cel care cunoaşte toate shastra-ele, fiind semnificatorul (KARAKA) învăţării, învăţăturilor şi învăţământului, deoarece educaţia este dobândită prin intermediul intelectului. Datorită aceleiaşi relaţii intime cu conştiinţa şi cunoaşterea, Mercur este ştiut în astrologia modernă drept „cunoscătorul”.
BRIHASPATI (JUPITER) – pe numele lui vedic înseamnă „protectorul” sau „cel mare”. Altfel spus, „marele ocrotitor”. La origine, numele său a însemnat „cel mai mare dintre toate planetele”, calitate pe care o deţine şi astăzi. Datorită aspectului său masiv atât fizic cât şi simbolic, el mai este pe bună dreptate numit GURU, „cel desăvârşit în morală şi spiritualitate”. Mitologia îl consideră drept stăpânul sau chiar tatăl zeilor şi al îngerilor, dar şi al tuturor sufletelor evoluate. Datorită poziţiei sale înalte printre înţelepţi, el mai este numit „cel respectat”, iar datorită marii sale înţelepciuni şi profundei sale cunoaşteri, el este cel mai competent să sfătuiască fiinţa umană, fiind, de aceea şi numit „sfătuitorul”.
SHUKRA (VENUS) – termen care cunoaşte o adevărată bogăţie semnatică: „rafinat”, „sămânţă/spermă”, „sexual”. Datorită rafinamentului său, Venus mai primeşte şi numele de KAVI, „poet”, precum şi relaţia cu tot ce este estetic: artele elevate, cântecul, dansul, poezia etc.
SHANI (SATURN) reprezintă în sistemul astrologic hindus ultima dintre cele nouă planete şi cea mai depărtată faţă de Soare. Datorită acestei mari distanţe, Saturn este totodată şi cea mai lentă dintre ele şi această realitate astronomică i-a atras şi numele de SHANI, “cel care se mişcă încet”. El reprezintă “durata”, spre deosebire de Lună, care reprezintă “momentul”. El încetineşte totul, restricţionează, anulează, împovărează dar, totodată, este cel care conferă starea de eliberare sau MOKSHA. Alături de el, KETU sau Nodul Sud al Lunii este cel care are “cea mai înaltă cunoaştere a Sinelui”, şi aceasta este cea care ne conduce la realizarea spirituală, la revelarea Sinelui, la MOKSHA, al cărei semnificator este Ketu. Ketu mai înseamnă şi “cel care este de foc”, având, de aceea, o natură foarte apropiată de a lui Marte, cu care şi este asociat sau asemănat. RAHU sau Nodul Nord al Lunii aduce boala, iar Kethu rănirea şi chiar moartea.

tumblr_lxw69cPF071qajm39o1_1280